"Reactorul verde" a adus investitorilor 60 de milioane de euro

Sprijinul acordat celor care investesc în energie regenerabilă va creşte considerabil în viitorul apropiat prin intrarea în vigoare a unei noi legi

Capacitatea instalată în microhidrocentrale, ferme eoliene şi fotovoltaice, precum şi în centralele pe biomasă a atins, la finele lui septembrie, echivalentul unui reactor nuclear de la Cernavodă. Cei mai mari investitori în regenerabile sunt cehii de la CEZ, portughezii de la EDP şi austriacul Gerald Schweighofer. Peste 60 de investitori au încasat anul acesta bonusuri de 60 milioane de euro. În primele nouă luni ale acestui an, 63 de companii au li­vrat în sistemul energetic na­ţional curent produs din surse regenerabile şi au încasat bonusuri de 60 de milioane de euro, cu 55% mai mult decât tot anul trecut. Aceas­tă creş­tere bruscă a sprijinului se datorează intrării în funcţiune a trei ferme eoliene de dimensiuni a­pre­­ciabile în Dobrogea: Cernavodă (construită de portughezii de la EDP), Sălbatica (E­nel) şi Siliştea (Bu­tan Gas). Con­form legislaţiei în vi­goa­re, compania care livrează în sistemul energetic naţio­nal 1 MWh cu­rat primeşte un cer­ti­ficat verde pe care apoi poate să-l va­lorifice pe bursa de energie OPCOM. Din luna ianuarie şi până la finele lui septembrie s-au eliberat 1,05 milioa­ne de certificate, iar cotaţia unui astfel de titlu a fost de 241 de lei. Veni­turile acestea completează încasările din curentul produs şi vândut la pre­ţul pieţei. La fi­ne­le primelor nouă luni, capacita­tea totală în micro­hi­dro­centrale (hi­dro­centrale cu capa­cităţi sub 10 MW), parcuri eoliene, fotovoltaice, cen­trale pe biomasă şi biogaz a ajuns la 699 MW, cu 11 MW sub puterea unui reactor nuclear de la Cernavodă.

Campionii certificatelor verzi

Cea mai mare parte din aceste certificate verzi le-au primit cehii de la CEZ, 43% din total, pentru care au primit bonusuri de 28,2 milioane de euro. Ei au pus în funcţiune anul trecut mai mult de jumătate din cel mai mare proiect eolian din Europa Continentală, amplasat la Fântânele-Cogealac, în Dobrogea. CEZ operea­ză în prezent 337,5 MW prin firma Tomis Team şi speră să ajungă la 600 MW în 2012. Construcţia a ceea ce a mai rămas din proiect a fost întâr­ziată un an din cauza unor proble­me legate de eliberarea unor avize din partea Primăriei Cogealac, condusă de un apropiat al spaniolilor de la Iberdrola, firmă ce a intenţionat să ridice o fermă pe acelaşi amplasament. De altfel, în luna iulie a anului trecut au avut loc ciocniri pe tarlaua satului între susţinătorii primarului şi angajaţii CEZ, soldate cu focuri de armă şi cu răniţi. 

Pe poziţia secundă a încasărilor se situează portughezii de la Ener­gias de Portugal (EDP), care contro­lea­ză două companii: EDP Rene­wa­bles şi Cernavodă Power. Ei şi-au plan­tat morile de vânt în zona Cer­na­vodă, în spatele reactoarelor nu­clea­re, şi au început să producă ener­gie verde de la finele anului trecut. Din ianuarie până în aprilie portu­ghe­zii au încasat aproape 9,6 mili­oa­ne de euro din certificatele verzi. Pe po­ziţia a treia se situează firmele de­ţinute de austriacul Gerald Schwei­ghofer, Holzindustrie şi Bio Electrica Transilvania, fostă Gerfor. Acestea utilizează biomasa pentru produ­cerea electricităţii şi au vândut certificate în valoare de circa 5,1 mili­oane de euro.

Cei mai bine plasaţi romåni

Oamenii de afaceri Mihai Tufan şi Mihai Anăstăsescu din Câmpina, patronii Elsid Titu, se pot lăuda cu cele mai multe capacităţi în microhidrocentrale noi, depăşind chiar colosul de stat Hidroelectrica. Ei sunt primii români din topul beneficiarilor de certificate verzi în acest an, iar suma încasată în urma curentului livrat în reţea a fost de 3,2 mi­lioane de euro. Imediat după ei se situează familia Muntmark, de origi­ne română, dar cu cetăţenie suede­ză. Tatăl, Emanuel, şi fiul, Andrei, sunt printre primii investitori în energia eoliană autohtonă şi de nu­mele lor se leagă cele mai multe dintre tranzacţiile de pe piaţa de pro­duc­­ţie de energie din surse regene­ra­bile. Ei produc curent curat prin in­ter­me­diul a trei societăţi - Eco Po­wer Wind, Monsson Alma şi Wind Stars -, iar bonusurile de pe urma a­ces­tora s-au ridicat la aproape 2,2 mi­lioane de euro. În top se găseşte şi sta­tul ro­mân, care a încasat 1,9 mili­oa­ne de euro de la energia produsă de microhidrocentralele Hidroelectrica.

Un altfel de „new entry"

În afară de fermele eoliene noi, anul 2011 a consemnat şi două premiere: intrarea în funcţiune a pri­mei centrale care utilizează bioga­zul şi a unei ferme fotovoltaice. Com­­pa­nia Iridex Group Import Export, aflată în proprietatea omului de afaceri Corneliu Pascu, a construit o centrală de 1,9 MW la groapa de gu­noi de lângă comuna Chiaj­na. Până în prezent a încasat aproa­pe 10.000 de certificate verzi, în va­loare de 530.000 de euro. Cealaltă in­vestiţie s-a făcut la Singureni, în judeţul Giur­­giu, unde Renovatio Tra­ding, cu c­apital cipriot, a ridicat o fermă fotovoltaică de 1 MW. Cu­rentul produs le-a adus proprietari­lor bonu­suri de 100.000 de euro. De altfel, Iridex Group şi Renovatio Tra­ding vor fi principalele beneficiare ale schimbării legislaţiei refe­ritoare la acor­darea sprijinului pentru produ­cătorii de energie verde. Printr-un act normativ avizat favo­rabil de Co­misia Europeană şi care urmează să intre în vigoare cât de curând se pre­vede creşterea acor­dă­rii de certifica­te verzi de la 1 la 3 pentru curentul produs prin biogaz şi de la 1 la 6 pentru cel produs cu ajutorul soarelui. Beneficiarele noii legislaţii vor fi şi centralele care utilizează biomasa ale austriacului Ge­rald Schwei­ghofer. Aceste bonu­suri sunt suportate de furnizorii de energie electrică, însă vor fi plătite de consumatori. No­ua legislaţie va duce la creşterea facturilor la ener­gie cu 2-4%.

Cum arată noua schemă de sprijin pentru producătorii de energie verde
- 3 certificate pentru fiecare 1 MWh produs de microhidrocentralele noi
- 2 certificate pentru fiecare 1 MWh produs de microhidrocentralele retehno­logizate
- 1 certificat pentru fiecare 2 MWh produşi de microhidrocentrale, altele decât cele menţionate
- 2 certificate pentru fiecare 1 MWh produs de fermele eoliene până în 2017
- 3 certificate pentru fiecare 1 MWh obţinut din biomasă, biogaz, energie geo­termală
- 6 certificate pentru fiecare 1 MWh produs de fermele fotovoltaice