TURISM

Din punct de vedere a resurselor turistice şi a tipurilor de turism practicate, Regiunea Vest se caracterizează prin varietate şi heterogenitate determinate în primul rând de distribuţia în teritoriu a formelor de relief, care fac cu putinţă o împărţire a judeţelor regiunii în două mari categorii. Astfel, judeţele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, Timiş şi Arad, au un relief preponderent de câmpie, ceea ce face ca turismul bazat pe obiective antropice să fie predominant. În schimb, judeţele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic, Caraş-Severin şi Hunedoara, bucurându-se de un relief predominant muntos, au o activitate turistică bazată pe resurse şi obiective naturale.

Judeţul Arad

Turismul din judeţul Arad se bazează atât pe patrimoniul natural, cât mai ales pe elementele antropice. Beneficiază de asemenea de o poziţionare favorabilă în partea de vest a României, fiind situat pe axe majore de comunicaţii rutiere (Axa TEN-T  nr. 7 şi drumurile europene E68 şi E671), feroviare (Axa TEN-T nr. 22) şi aeriene (Aeroportul Internaţional Arad). Din punct de vedere natural, relieful este relativ bine echilibrat şi scade de la est la vest, cuprinzând sectoare montane (Munţii Codu Moma şi Zarandului), dealuri (Dealurile Lipovei) , câmpie (Câmpia de Vest), depresiuni, culoare şi văi (Valea Mureşului). Resursele naturale se constituie din ariile naturale protejate (Parcul Natural Lunca Mureşului, Rezervaţia naturală mixtă Dealul Mocrea-Ineu, Rezervaţia naturală mixtă Moneasa, Parcul dendrologic Mocrea-Ineu) şi izvoarele minerale şi geotermale (staţiunea Moneasa). Potenţialul turistic antropic este reprezentat de obiective istorice precum cetăţi (Cetatea Aradului, Şiria, Şoimoş, Dezna), peste 20 de castele (Şiria, Curtici, Macea, Conop, Săvârşin, Birchiş etc.), mănăstiri, monumente istorice şi arhitecturale (Hodoş-Bodrog, Lipova, Radna, etc), biserici (Juliţa, Hălmagiu, Ţărmure, Ioneşti, etc), centre etnografice (centre de producere a ceramicii la Bârsa, Târnăviţa, port popular la Şicula, Bârsa, Buteni, obiceiuri folclorice tradiţionale - Târgul de fete de pe Muntele Găina, Târgul Sărutului de la Hălmagiu) şi economie rurală (mori de apă la Rădeşti, Valea Mare, Iacobini, Vârfurile, Roşia). Potenţialul turistic al judeţului asigură practicarea mai multor tipuri de turism: turismul balneo-climateric, turismul cultural, turismul rural, turimul activ şi sportiv, turismul speologic, turismul de vânătoare şi pescuit, turismul de afaceri, turismul de weekend, turismul de tranzit. Principalele areale turistice ale judeţului sunt Munţii Codru Moma, Valea Mureşului, Podgoria Aradului şi Municipiul Arad.

Judeţul Caraş-Severin

Judeţul Caraş-Severin este un judeţ eminamente turistic, prin potenţialul turistic remarcabil la nivel regional şi naţional, dat de relieful muntos, dar şi de resursele antropice. Acest potenţial este pus în valoare de poziţia favorabilă a judeţului, la graniţa cu Serbia, pe două coridoare pan-europene de transport şi anume Coridorul IV şi VII (Dunărea). Resursele naturale se bazează pe relieful predominant muntos, reprezentat de Munţii Banatului în ansamblu şi parţial de grupa Retezat-Godeanu ai Carpaţilor Meridionali, pe importantele şi extinsele arii naturale protejate dintre care 4 au statut de parc naţional (PN Semenic-Cheile Caraşului, PN Cheile Nerei-Beuşniţa, PN Domogled-Valea Cernei, PN Retezat), iar unul de parc natural (Parcul Natural Porţile de Fier), pe izvoarele termale şi minerale (Staţiunea Băile Herculane) şi pe staţiunile de schi (Semenic, Muntele Mic) Potenţialul turistic antropic este bine reprezentat de vestigii arheologice ale unor cetăţi geto-dacice (Bocşa, Colţan, Ocna de Fier, Oraviţa, Sasca Montană, etc), castre romane  (Vărădia, Mehadia, Teregova, Moldova Veche, etc), cetăţi medievale (Caraşova, Mehadia, Coronini, Caransebeş, etc), monumente istorice şi de artă de factură religioasă (mănăstiri, biserici de zid şi biserici de lemn), monumente istorice şi de artă de factură civilă, ansambluri arhitecturale (Caransebeş, Oraviţa, Băile Herculane, Bocşa şi Anina), muzee şi case memoriale (Reşiţa, Caransebeş, Oraviţa, Vărădia, Ocna de Fier, Anina, Moldova Nouă), etnografie şi folclor (arhitectură populară, tehnică populară şi instalaţii, ţesături, cusături, costume populare, ceramică populară, muzee etno-folclorice, manifestări populare tradiţionale, etc). Principalele tipuri de turism sunt cele practicate în natură: turismul sportiv şi de aventură, turismul balneo-climateric, dar şi cele legate de resursele antropice: turism cultural, turism rural, turism de evenimente, turism de tranzit. Principalele areale turistice ale judeţului sunt: arealul muntos Ţarcu-Muntele Mic-Godeanu - Retezat, Valea Cernei - Munţii Cernei - Mehedinţi, Defileul Dunării, Munţii Banatului, Culoarul Timiş-Cerna.

Judeţul Hunedoara

Judeţul Hunedoara deţine, asemeni judeţului Caraş-Severin, o componentă turistică foarte importantă dată de resursele naturale de excepţie, precum şi de o moştenire culturală şi istorică de importanţă naţională şi chiar europeană. Deşi localizarea şi accesibilitatea faţă de Europa de Vest nu este la fel de favorabilă ca a celorlalte trei judeţe, totuşi judeţul este traversat de coridorul de transport pan-european IV, de axa rutieră TEN-T 7 şi de axa feroviară TEN-T  22. Resursele turistice naturale se bazează pe formele deosebit de atractive de relief montan şi depresionar (Carpaţii Meridioanli - grupele Retezat-Godeanu şi Şureanu, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Apuseni), arii naturale protejate din care două parcuri naţionale (PN Retezat, PN Defileul Jiului) şi două parcuri naturale (PN Geoparcul Dinozaurilor - Ţara Haţegului, PN Grădiştea Muncelului - Cioclovina), parcuri dendrologice (Arboretumul Simeria), izvoare termale şi minerale (Geoagiu-Băi, Vaţa de Jos), staţiunile de schi (Straja, Parâng). Resursele turistice antropice sunt numeroase şi variate şi includ vestigii arheologice romane (complexul Ulpia Traiana Augusta Dacia Sarmizegetusa, Sarmizegetusa Regia), cetăţi şi castele medievale (Castelul Corvinilor, Cetatea Devei), monumente istorice şi de artă de factură religioasă (Deva, Hunedoara, Călugara), muzee şi galerii de artă, etnografie şi folclor. Tipurile de turism practicate în judeţ sunt în special cele legate de natură şi anume turismul montan, sportiv şi de aventură, turismul balnear şi de recreere, dar şi cele legate de activităţi cultural-istorice şi economice - turism cultural-istoric, turism rural, turism industrial, turism de transit. Principalele areale turistice ale judeţului sunt reprezentate de arealul Retezat - Depresiunea Haţegului, Munţii Orăştiei, Culoarul Mureşului cuprinzând Deva şi împrejurimi (Hunedoara, Simeria), Munţii Parâng - Vâlcan - Şureanu, Munţii Metaliferi.

Judeţul Timiş

Turismul în judeţul Timiş este fundamentat cu precădere pe resursele antropice, mai ales pe cele economice şi culturale, şi mai puţin pe cele naturale, cum este cazul pentru celelalte trei judeţe. Acest potenţial turistic este întărit de poziţia foarte favorabilă a judeţului în ceea ce priveşte accesibilitatea şi apropierea de piaţa de desfacere vest-europeană. Judeţul se situează pe un coridor pan-european (IV), pe două axe TEN-T (7 şi 22) şi deţine un aeroport internaţional (Aeroportul Internaţional Traian Vuia). Resursele naturale ale judeţului constau în formele de relief carstic ale Munţilor Poiana Ruscă (Peşterile Româneşti şi Pietroasa), izvoarele de ape minerale şi termale (Buziaş, Călacea), rezervaţii naturale (rezervaţia ornitologică Satchinez) şi fondul cinegetic şi piscicol bogat. Oferta turistică este completată de castele şi cetăţi medievale (Castelul Huniade din Timişoara), ansambluri arhitecturale şi mănăstireşti (Palatul Baroc din Timişoara, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Mănăstirea Partoş, Mănăstirea Săraca), evenimente culturale şi festivaluri, muzee şi case memoriale (Lugoj, Traian Vuia), etnografie şi artă meşteşugărească (Muzeul Satului Bănăţean, Dumbrava). Tipurile de turism practicate în judeţ sunt în special turismul de tranzit şi de afaceri, turismul urban, turismul cultural-istoric, turismul medical, dar şi turismul balnear şi de recreere şi cel cinegetic şi piscicol. Principalele areale turistice ale judeţului cuprind Municipiul Timişoara şi împrejurimile, zona piemontană a Munţilor Poiana Ruscă şi arealul Buziaş-Recaş-Lugoj.