Topul judetelor in care s-au creat cele mai multe locuri de munca: Timis, Satu Mare si Prahova conduc clasamentul

Aproape jumătate din cele 9.300 de locuri de muncă create anul trecut în urma investiţiilor noi autohtone şi străine sunt consemnate în cinci judeţe din ţară, respectiv Timiş, Satu Mare, Prahova, Tulcea şi Caraş-Severin, cele mai "harnice" dintr-un clasament de 40 de judeţe, arată datele din raportul "România: Tabloul investiţional regional în anii 2011 şi 2012", realizat de Andreea Paul, consilier economic al primului-ministru. Datele au fost adunate de la prefecturi. Acesta este primul studiu realizat în România care identifică atât investiţiile noi străine, cât şi pe cele autohtone realizate, dar şi perspectivele de investiţii noi.

Tot judeţele care concentrea­ză cel mai mare interes pentru investiţii şi în care sunt cei mai puţini şomeri continuă să atragă investiţii noi străine sau autohtone.

În Timiş s-au creat 1.052 de locuri de muncă anul trecut, fiind judeţul frun­taş la acest capitol. Rata şomajului era de 1,75% anul trecut, nivel la ju­mătate faţă de media naţională.

La polul opus, în judeţele Argeş, Bistriţa-Năsăud, Bu­zău, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Mehe­dinţi şi Neamţ nu s-a creat niciun loc de mun­că, arată aceeaşi sursă.

În aceste judeţe fie au fost investiţii foarte mici (Galaţi), fie nu a fost realizată nicio inves­ti­ţie anul trecut şi nici nu se prefigurează a se de­ma­ra vreun proiect nou de in­ves­tiţii. Spre exemplu, în Ga­laţi rata şomajului era de 6,3% anul trecut.

Pentru judeţul Ilfov şi munici­piul Bucureşti nu au fost furnizate date cu privire la investiţiile noi.

"Este nevoie ca fiecare comunitate locală să îşi promoveze avantajele şi să îşi folosească toate atu­urile pentru a atrage in­vestiţii care să susţină dezvol­ta­rea eco­no­mică în regiunea din care face parte. Intră în atribuţiile fiecărei comu­ni­tăţi lo­cale să îşi identifice avantajele şi să îşi pro­moveze cât mai bine atracti­vi­ta­tea pen­tru investitori", susţine Andreea Paul.

Ea precizează că realizarea de locuri de muncă depinde de infra­structura locală, de resursele umane şi de proximitatea de zona vestică. Mai mult, Andreea Paul atrage atenţia că este importantă şi apetenţa autori­tă­ţilor lo­cale de a construi reţele de afa­ceri, de a crea parteneriate privat-publice, de a promova oportunităţile de investiţii.

"Este nevoie de consis­tenţă la nivelul comunităţii locale pentru a atrage inves­tiţii. Este momentul sta­bilirii de parte­neriate, de reţele de afa­ceri, de relaţii nu doar între com­panii, ci şi între structurile organi­zatorice teritoriale", spune ea.

In România lipseşte instituţia care să centralizeze proiectele de investiţii româneşti. Nici la nivelul judeţelor nu există un departament sau o instituţie centralizatoare. Acest raport vine prac­tic în completarea tabloului investi­ţio­nal din ţara noastră, tablou sintetizat statis­tic de către Banca Naţiona­lă a Româ­niei (BNR) pentru investiţiile străine directe (ISD) şi de către Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru investiţiile nete în economia autohtonă.

"La nicio instituţie publică din România nu am găsit un raport cu privire la investiţiile noi străine sau româneşti şi am ales să coordonez acest raport, realizat cu date primite de la prefecturi", spune Andreea Paul. Ea precizează că a încercat să tragă un semnal de alarmă pentru autorităţile publice locale şi centrale în vederea conştientizării rolului investi­ţi­ilor străine şi autohtone în dezvoltarea locală durabilă, spre crearea de locuri de muncă.

La peste 2,3 miliarde de euro se ridică valoarea proiectelor de investiţii străine şi autohtone realizate în anul 2011 şi prevăzute a fi desfăşurate anul acesta, care sunt monitorizare în acest raport (477 de proiecte). Aceste investiţii s-au concretizat în realizarea a 9.300 locuri de muncă anul trecut. Alte 6.700 locuri de muncă vor fi create prin investiţiile programate în acest an.

Investiţiile autohtone s-au orientat mai mult spre industria de prelucrare a lemnului, spre sectorul agricol, inclusiv pomicultură şi zootehnie, spre sectorul turistic şi spre comerţ şi mai puţin spre producerea de energie verde.

Investiţiile străine sunt orientate cu precădere spre industria auto sau spre producerea de energie electrică utilizând metodele neconvenţionale sau energia regenerabilă.

Cluj, Mureş şi Prahova sunt judeţele cu cele mai mari investiţii noi autohtone şi străine realizate anu trecut. Cele trei judeţe totalizează investiţii noi de 408 milioane de euro, conform datelor din acest raport.

Cele mai mari proiecte de investiţii străine noi ce totalizează 211 milioane de euro s-au realizat în Cluj, Olt şi Prahova. Pe de altă parte, judeţele în care s-au făcut cele mai mari investiţii autohtone sunt Mureş, Cluj şi Prahova. Este vorba de proiecte de 232 de milioane de euro.

Valoarea investiţiilor româneşti noi, demarate anul trecut, se ridică la 410 mil. euro, reprezentând 2,7% din totalul investiţiilor nete în economia românească (15,2 mld. euro), conform datelor centralizate de către Institutul Naţional de Statistică. Pe de altă parte, valoarea investiţiilor străine noi s-a ridicat la 455 mil. euro în 2011, adică 24% din totalul ISD în anul 2011 (1,9 mld. lei), conform datelor publicate de BNR.

Pentru acest an proiectele de investiţii noi anunţate până în prezent se ridică la 1,4 miliarde de euro, ce vor crea peste 6.700 locuri de muncă, se arată în raport. Investiţiile străine noi reprezintă aproape 90% din valoarea totală a investiţiilor monitorizate în acest raport, în timp ce investiţiile autohtone se ridică la 152 de mil. de euro, conform raportului.

Un exemplu este investiţia de 40 de milioane de euro pe care a anunţat-o firma Montana Energy în construcţia de parcuri eoliene în localitatea Drăguşeni şi la Botoşani.

După acest raport, Andreea Paul va mai lansa o broşură "Romania- Your business partner for 2012" pentru investitorii străini.