Guvernul pregateste un pachet de ajutoare de stat de 100 mililione de euro pentru giganti din IT

Prima companie care ar putea beneficia de ajutorul de stat este IBM, care are în vedere un proiect de creare a câtorva mii de joburi.

Fiecare firmă care va crea minimum 300 de noi locuri de mun¬că şi pe care le va menţine pen¬tru minimum cinci ani poate primi un ajutor de stat în valoare de peste 28 mil. euro, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Documentul ar putea duce la concretizarea unui plan de extindere a activităţilor gigantului IT american IBM, având în vedere că încă de la finele anului trecut existau discuţii între reprezentanţii IBM şi autorităţi pentru oferirea unui ajutor de stat. Această schemă ar fi avut un rol final într-o decizie favorabilă a gigantului de a alege România dintr-o listă mai lungă de ţări aflate în evaluare pentru deschiderea unui centru de servicii în care să lucreze până la 3.000 de oameni.

Unul dintre managerii-cheie ai IBM în aceste discuţii a fost Lăcrămioara Isărescu, fiica guvernatorului Băncii Naţionale Mugur Isărescu, care este manager pe România pentru programele guvernamentale ale americanilor. Oficialii IBM nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

"Suntem de acord cu această iniţiativă, la care se lucrează de mai bine de un an, pentru că încurajează crearea de locuri de muncă pentru angajaţi cu înalte calificări, dar nu la un volum de peste 300 de noi angajări. Mi se pare limitativă condiţia de creare şi menţinere a 300 de locuri de muncă pentru o perioadă de cinci ani, pentru că este greu, chiar şi pentru un gigant în IT, să îşi ia un asemenea angajament. În plus, nu se încurajează şi firmele mici, româneşti, care sunt inovative în zona de tehnologie şi cercetare-dezvoltare", a spus Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). El a mai explicat că este posibil ca noile locuri de muncă să nu se reflecte însă într-o creştere a numărului de angajaţi, având în vedere că facultăţile nu satisfac nevoile de personal de IT necesare pe piaţa muncii, iar actualii specialişti din industria IT&C sunt deja angajaţi.

Principalele condiţii pentru obţinerea ajutorului de stat sunt ca investiţiile să includă o componentă IT&C de minimum 20% din valoarea planului de investiţii şi să conducă la crearea a 300 de noi joburi, pe care compania să le menţină 5 ani.

Sunt excluse din aceste scheme firmele cu activităţi în sectoare precum cel al cărbunelui, siderurgiei, construcţiilor navale sau fibre sintetice.

"Proiectul a venit ca urmare a faptului că giganţii IT prezenţi pe piaţa locală solicitau ajutoare de stat pentru deschiderea de centre de servicii, inclusiv de outsourcing, motivând că, până acum, Ministerul de Finanţe acorda ajutoare de stat doar pentru industria software", spune un oficial al autorităţilor care a dorit să-şi menţină anonimatul.

Acordurile de finanţare pentru schemele de ajutor de stat se pot încheia într-o perioadă de doi ani, adică în 2012 şi în 2013, iar plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2013 - 2018, în limita bugetului anual acordat schemei de ajutor de stat.

De această schemă de ajutor de stat ar urma să beneficieze şi alţi giganţi din industria IT, printre care se află Oracle, Dell sau Ericsson, care aveau în plan crearea de sute de noi locuri de muncă în centrele de servicii, potrivit declaraţiilor fostului ministru al comunicaţiilor Valerian Vreme. Pe listă s-ar mai putea adăuga companii precum SAP, Samsung, Huawei, LG sau ZTE.

Contribuţia companiei aferentă investiţiei, reprezentată prin plata de taxe şi impozite la buget într-o perioadă de cinci ani, trebuie să egaleze valoarea ajutorului de stat solicitat. Cu alte cuvinte, dacă o companie investeşte 20 de milioane de euro, va primi de la stat, sub formă de cash, un avans de maxim 10 milioane de euro sub formă de ajutor de stat, pe care autorităţile urmează să îl recupereze în următorii cinci ani din taxe şi impozite plătite de companie.

Bugetul total al schemelor de ajutor de stat este de 100 de milioane de euro şi este acordat prin bugetul Ministerului de Finanţe, care estimează că un număr de 10 firme mari vor beneficia de aceste ajutoare. Plafonul maxim al ajutorului de stat de care poate beneficia o firmă este de 28,135 de milioane de euro, iar nivelul maxim pentru regiunea Bucureşti-Ilfov este de 22,5 milioane de euro. Bucureşti - Ilfov este regiunea în care ajutorul de stat are o valoare mai scăzută, pentru că se încurajează investiţiile în regiunile mai puţin dezvoltate, pentru a le echilibra.

În mod tradiţional, cele mai bune oraşe pentru investiţiile în IT&C sunt Bucureştiul, Clujul şi Iaşiul, acestea fiind centrele universitare care pot asigura forţa de muncă necesară noilor investiţii, dar şi infrastructura necesară pentru construcţia de birouri pentru miile de angajaţi care urmează să fie recrutaţi. De pe băncile facultăţilor cu profil IT ies anual 6.000 - 7.000 de absolvenţi, însă nu¬mărul acestora este insuficient pentru nevoile de pe piaţa muncii, angajatorii susţinând că se găsesc din ce în ce mai greu programatori, având în vedere că aceştia sunt deja angajaţi. Centrele de servicii IT din România, unde românii dezvoltă soft, oferă asistenţă tehnică prin telefon sau e-mail sau realizează de la distanţă activităţi de suport pentru clienţii internaţionali ai IBM, HP sau Oracle, au mii de angajaţi, plătiţi cu salarii care încep de la 600- 800 de euro net pe lună, aproape duble faţă de media pe economie.

Proiectul, publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe la secţiunea Transparenţă decizională, se află în dezbatere publică până la data de 27 iulie. Proiectul urmează să fie discutat în şedinţa de guvern de miercuri.

Sursa: Ziarul Financiar